Am dat zilele acestea peste un articol în care mai mulţi traducători de literatură română răspundeau la întrebarea Care este cuvântul vostru preferat din limba română. Răspunsurile sunt fie neaşteptate fie curioase, având în vedere cuvintele alese şi faptul că respondenţii nu sunt de origine română. Iată răspunsurile:
Mariano Martín Rodríguez-traducător la Comisia Europeană. În afară
de traducerile din literatura română, a publicat numeroase studii de
literatură comparată şi română în volume şi reviste din Spania, România,
Statele Unite. Cuvântul lui preferat este primejdie.
Laure Hinckel- În prezent, este una din cele mai active şi prestigioase traducătoare de
literatură română din Franţa, abordând cu aceeaşi competenţă autori şi
genuri diferite: Camil Petrescu, Mircea Cărtărescu, Dan Lungu, dar şi
Emil Cioran sau Andrei Pleşu.Cuvântul preferat este zorzoane.
Anita Natascia Bernacchia este traducătoare şi interpret de conferinţă,
cu un master în traducere audiovizuală (2008); în prezent trăieşte şi
lucrează la Bruxelles. De câţiva ani, traduce literatură română – Nina
Cassian, Cecilia Ştefănescu, Radu Aldulescu, Ştefan Bănulescu, Dan
Lungu. Cuvântul preferat este oglindă.
Marina Gessner, tânără traducătoare din Croaţia, în prezent trăieşte şi
lucrează la Bruxelles. A tradus poezie de Adela Greceanu şi Claudiu Komartin, a
colaborat la traducerea antologiei de proză scurtă românească
postrevoluţionară Nabokov la Braşov (2010). Cuvântul preferat: veveriţă, bivoliţă.
Jan Willem Bos este traducător, lexicograf, scriitor şi editor. A abordat toate genurile - proză, poezie,
teatru – şi autori la fel de diferiţi precum Mircea Eliade, Sorin
Titel, Norman Manea, Marin Sorescu, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Matei
Vişniec, Gabriela Adameşteanu, Valeriu Butulescu. Cuvântul preferat:
samavolnicie, capuchehaie şi combinaţii de genul pierde-vară,
zgârie-brânză, bobârnac sau cuscru.
Am lansat şi eu întrebarea pe pagina mea de facebook şi din răspunsurile pe care le-am primit am ajuns la câteva concluzii:alegerile cuvintelor au în vedere pe de o parte sonoritatea lor, pe de altă parte valoarea sufletească pe care o asociază cuvintelor, de la o valoare de adevăr, generală la o valoare intimă, personală. Astfel că răspunsurile au fost: demnitate, fleoşc, a pipăi, pisică, redundant, dor, simplu, prieten, speranţă.
Cât despre mine, îmi plac multe cuvinte pe care le asociez de multe ori cu împrejurarea în care le-am auzit, cu persoana care le-a rostit, cu felul neobişnuit de a le rosti. Ultimul cuvânt pe care l-am întâlnit şi mi-a plăcut foarte mult nu este românesc-sussurri, din traducerea în italiană a titlului Cartea şoaptelor de Vosganian.
Cuvântul vostru preferat care este?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu