11 oraşe şi 6 ţări într-un an (I)

Dacă m-ai fi întrebat la început de octombrie trecut ce avea să urmeze anul acesta atât de plin în călătorii, ţi-aş fi răspuns că e doar un an de lucru la universitate, în bibliotecă pentru doctorat şi la cursul pe care l-am predat studenţilor de aici.

Făcând bilanţul acum în apropierea termenului de a mă muta din nou am realizat că anul meu a însemnat de fapt călătoria în 6 ţări şi 11 oraşe diferite. Cum am avut timp să ajung în toate, parcă nici mie nu-mi vine a crede. Ce îmi amintesc bine este timpul petrecut prin aeroporturi, cu întârzieri de neimaginat, peste 10 ore în Stuttgart şi vreo 6 în Roma. De 2 ori am dormit în aeroport pentru că nu am mai prins niciun tren înapoi spre konstanz şi o dată am înţeles pe pielea mea ce înseamnă taximetristul bucureştean care acceptă euro, ron , orice monedă, atâta vreme cât eşti dispus să-i plăteşti cât pentru 3 călătorii până la gara de nord.

Călătoria mea a început într-un avion Blueair care scârţia din toate închieieturile încât spuneai că se va deschide uşa în orice clipă. Însă a meritat tot anul, călătorie cu călătorie, care m-a învăţat cât alţi ani în zece ce înseamnă relaţiile sociale, interculturalitatea, traiul de unul singur în locuri în care familia devine instant oamenii care acasă îţi erau doar cunoscuţi, bucuriile simple de a te arunca în primele patiserii din oraşul vizitat, de a încerca toate cafelele posibile în fiecare oraş (nu am să uit dezamăgirea cafelei din roma servită în 5 minute, în picioare la bar, pe fugă pentru că aşa e obiceiul) şi mai ales de a te pierde pe străduţe, prin muzee şi, bineîneşeles, prin casele prietenilor care te adăpostesc (chit că sunt mai degrabă biserici decât hoteluri:=)).

În noiembrie am revăzut Zurichul după doi ani şi l-am regăsit la fel de plin de turişti, la fel de foarte bogat din care mi-au rămas două imagini clare în minte: femeile extrem de elegante aşteptând să intre la un spectacol de Operă şi, ceva mai casnic şi culinar, primul meu fondues, specialitate elveţiană.

A urmat apoi decembrie în care, ca niciodată atât de norocoasă, am câştigat la tombola organizată de universitatea Konstanz un loc într-o excursie la Strasbourg (a fost a doua oară când am ajuns la strasbourg, îl văzusem cu 2 ani înainte)care viza Parlamentul European, şi program de voie prin oraş. Ce-mi aduc aminte? Urşii imenşi pe post de decor în oraş(te simţeai cu adevărat în oraşul lui Moş Crăciun, un copil nu cred că ar mai fi plecat de acolo) şi şedinţa în plen de la Parlament la care am fost lăsaţi să asistăm (nu vă imaginaţi în câte limbi am ascultat la căşti conferinţa).

Au urmat apoi o serie de mici excursii de o zi în germania, prima dintre ele la Freiburg. Aici mi-a rămas în minte liniştea unui oraş german duminica timp de iarnă, vitrinele magazinelor, universitatea şi un parc frumos unde am poposit înainte să luăm trenul înapoi.

Au urmat călătoriile primăvăratece în oraşele de pe marginea lacului Bodensee, precum şi marile expediţii la nunţi, zile de naştere sau conferinţe în Austria, Italia şi Belgia. Dar toate acestea în episodul următor..