Astazi m-am trezit sa-i pun o intrebare unei veche prietene, atat de veche incat nu mai stiu nici ziua cand am vorbit prima data. Stiu doar ca ea era prietena mea de duminica de la bunici, care venea la bunicii mei la poarta sa ne sorim pe banca. Stateam si noi duminica precum batranii si ne uitam la lumea care trecea. Ce poti sa faci la urma urmei duminica acolo? Mie imi placea sa trag cu urechea la vorbele batranilor care stateau cu o poarta mai in jos decat noi, se adunau vreo 5-6 si discutau problemele la zi pe care le vedeau pe la tvr. Dintre toti bunicul meu era cel mai vorbaret si stiu cat de mult asteptam duminica seara cand ne adunam la masa si bunicul ne spunea ultimele noutati din sat.
Dar sa revenim la intrebarea mea deosebit de "inteligenta". Prietena mea s-a casatorit nu demult in Germania si o intreb: Ei, esti o sotie vesela sau o nevasta la locul ei?". Intrebarea a generat o intreaga discutie despre casatorie, compromisuri, luarea drumului iar si iar de la capat, popasul intr-un loc care nu e acasa dar pe care speri ca-l vei transforma din casa in acasa. Pentru mine acasa a avut o conotatie deosebita, nu am asociat-o sub nicio forma cu o locuinta. Stiu ca o vreme am repetat o intrebare> Esti acasa?
Aflu si eu ca oamenii din jurul meu citesc tot felul de carti pentru a pune pe picioare o casnicie, cand eu, poate naiva cum ma stiu, cred ca foarte putin iti trebuie atunci cand ai acel acasa in tine. Am aflat astfel ca poti sa gasesti comunicarea cu un om atunci cand cuvintele nu vin de la sine printr-o carte care sa te faca sa intelegi omul si mai apoi alegerea.
Si atunci ma intorc cu ani in urma pe banca de la poarta bunicilor cand doua fete desculte numarau masinile de pe strada. Una mai sotie decat cealalta vom fi intr-o zi invatand probabil din viata mai mult decat din carti ca in noi, oricat reneg eu, este si o urma de nevasta care are grija de casa, lasand sotia, in bucuria ei simpla in care s-a nascut, sa aiba grija de acasa.
Amanta :p
RăspundețiȘtergere