De Sarbatori, fie ca-i Pastele sau Craciunul, acasa trebuie musai sa aiba miros de cozonaci, de paine coapta calda si de tot atatea bunatati pe care stii ca le gasesti doar in casa in care ai crescut. E o certitudine ca de oriunde ai veni vei gasi pe cineva in bucatarie intr-o dezordine culinara care face simultan o mie de feluri de mancare. Privind tot tumultul culinar de zilele acestea al mamelor noastre, evident, ma intrebam eu, si odata cu mine si alte prietene, sunt mamele noastre ultima generatie care mai face cozonaci? Cum vor arata sarbatorilor in cativa ani cand aceasta generatie nu va mai fi? Cum vom schimba noi masa traditionala de vreme ce niciuna dintre noi nu am sta in bucatarie atatea ore? Cum se va numi masa in familie?
Stam cred in fata ultimei generatii pentru care egoismul timpului tace de Sarbatori, si nu numai. O generatie care ne da mai mult decat isi da. Care nu se plange de oboseala, de nopti nedormite, de sortul de bucatarie in locul unei haine elegante.
In pijamalele mele de acasa viata este foarte simpla. Pe sub usa se strecoara mirosul ultimei generatii. Atata timp cat aceasta generatie va supravietui copiii nostri vor manca pasca si cozonac. Vor cunoaste ce inseamna masa in familie. Un timp mai incolo, vor cunoaste insa ca amintirea bunicilor are miros de cozonaci si de familie reala. As inventa o poza care sa pastreze mirosul de sarbatori. Asa cum chipul celui de preadeparte il tii intr-o rama. Pentru aceasta insa cred ca s-a inventat sufletul.
O noapte cu suflet luminos sa avem atunci si acum!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu