N-ai cum sa uiti o femeie

De cand ma stiu cand merg cu mijloacele de transport in comun am in geanta o carte.Trece si mai repede timpul si evit sa privesc continuu aceleasi blocuri ponosite. Uneori chiar reusesc sa ma desprind de multimea din jurul meu si parca as avea masina mea personala, chiar simt ca sunt singura.
De cateva zile m-a insotit cartea lui Dan Lungu. Multe persoane m-au vazut cu cartea dupa mine si dupa titlu toti s-au aratat interesati sa le-o dau sa citeasca. Se gandeau probabil ca vor gasi in ea o formula clara de a uita pe cineva. O prietena chiar m-a intrebat daca nu stiu o carte Cum sa uiti un barbat si i-am zis, cum asa cred ca si este, ca formula e universala, o poti aplica pe oricine.
Cartea incepe promitator, ca orice despartire. Ea ii lasa un biletel in care ii spune ca Trebuie sa plece, si ca intr-o zi el va intelege asta. De aici ne-am astepta cu totii ca personajul sa caute tot felul de modalitati nu sa-si explice plecarea femeii, pentru ca o astfel de plecare e peste intelegere, ci sa o uite. Am chestionat eu mai mult decat personajul daca o astfel de rupere este a unui om puternic sau las. Mult timp mi-am zis ca numai cineva foarte puternic ar putea sa se desparta de cineva brusc, cum eu nu as avea forta sa o fac niciodata. Dar am chibzuit mai mult si m-am convins ca numai lasii o fac, numai ei nu au curajul sa stea la o masa, sa explice, sa-l lase pe celalalt sa intrebe, sa se lamureasca. Poate pentru ca atunci nu s-ar mai putea rupe, dar asta nu te face las? Pana la urma astfel de oameni nu fac decat sa transforme omul intr-o intrebare in loc sa alunge intrebarea. Mi-a placut mult ce spune personajul la un moment dat in carte; "Modul cum disparuse era naucitor. Ca si cum intre doi oameni nu pot exista explicatii.Ca si cum ar fi inutile. Ca si cum am mers impreuna fiindca asa ne-am nimerit, ca doua masini care de la Iasi la Targu Frumos se intampla sa fie alaturi, iar de acolo una o ia spre Suceava , iar alta spre Botosani. Si atunci e normal ca soferii sa nu-si dea explicatii la intersectie, sa nu-si faca din mana, sa nu dea detalii asupra optiunii". Nici eu nu as fi putut scrie mai bine.
Personajul insa nu pare a cauta metode nu de a uita, dar de a/si explica de ce ea a ales aceasta cale. Sau unde a plecat. Cred ca ultima parte este cea care ar trebui sa deschisa interpretarile, sa nu mai stii de o persoana nimic, daca e bine sau nu, daca locuieste in acelasi oras cu tine sau pe alt continent. Din nou, doar cei lasi pot sa nu mai stie.
Intelegerea in aceasta carte pare a fi din prisma unei alte religii pe care personajul o priveste superficial, dar care pana la urma, umple golul. Cand nu te mai simti locuit de o persoana, felul in care te mobilezi, si nu cum te imobilizezi, e problema. Studiul sociologic al grupului de adventisti cred ca face romanul ceea ce este si mai putin povestea absentei. Nu cred ca am citit pana acum vreun roman in care sa li se descrie psihologia si raportarea la societate si la religie a acestor persoane. E atat de bine descris totul incat aveam flshbackuri din adolescenta cand stiu ca aveam o colega de clasa adventista. Familie cu multi copii, care puteau sa asculte doar radio acasa, fara tv, care cand si cand iti aruncau si tie cateva versete din Biblie sa te convinga ca a lor e calea cea buna. Imaginea lui Set umanizeaza din plin aceasta parte a societatii noastre separate prin religie si nicidecum integrate prin ea. Dela sociologia adventistilor, Dan Lungu presara cartea cu imaginea ziaristilor intr-un limbaj definitoriu. Aceste doua falii ale romanului ne fac sa nu mai intelegem titlul romanului care numai uitarea unei femei nu e.
Nu am inteles nici rostul finalului, cand Andi, aflat la calculatorul unei colege, vede cateva cuvinte de la ea. Dar si acum ramane fara replica. Ramane in intrebare. Exista un moment in carte care m-a pus pe ganduri in radicalitatea mea: "Explicatiile nu au ce cauta intr-o despartire. Nu pot fi decat meschine. Adevarul nu e nicaieri. Oamenii inteligenti simt asta. Fie spun ca pleaca pentru un timp si nu se mai intorc niciodata, fie dispar pur si simplu. Ce sa explici? La ce ajuta?"