Soarele pe pamant

Drumul de la Iasi la Alba Iulia este de un galben solar, atat de puternic de zici ca soarele s-a prelins si iti trebuie ochelari de soare sa te uiti pe campuri. Sunt zeci de fasii galbena de care, daca te apropii, risti sa iei galbenele pe maini, pe haine, sa ti se imprime pe maine ca de plastilina sau acuarela. Eu una asta am simtit. Eram de-a dreptul fascinata orele intregi cat am privit din masina si as fi simtit ca daca as fi deschis usa de la masina, din mers, ne-ar fi invadat galbenul. Campurile de rapita (cred) te fac sa nu mai vezi verdele din jur, care si acela parca te striga sa-l vezi, sa-l respiri. Ca sa nu mai zic de copacii infloriti mai tarziu in Transilvania care acopera obloanele din afara ale caselor si constrasteaza cu galbenul puternic pe care il vezi de indata ce parasesti orice localitate. A fost clar o zi in culoare puternica, mai puternica decat ochii mei care cu greu stateau deschisi sa se bucure de culoare.